INEDIT. Avion unicat în lume, acum la gunoi!

Credit foto: impact.ro

Înainte de decembrie 1989, la cererea fostului preşedinte al României, Nicolae Ceauşescu, Întreprinderea de Avioane din Bucureşti, astăzi Romaero, ar fi trebuit să producă 80 de aeronave de tipul Rombac 1-11. Acest avion urma să fie sută la sută proiectat şi asamblat la noi, o premieră la acea dată. Licenţa aparatelor a fost după cea a avionului britanic de mediu curier BAC 1-11. Compania respectivă a scos pe piaţă acest tip de aeronavă încă din anii '60. Primul Rombac a fost îmatriculat YR-BRA şi a operat primul său zbor pe 28 ianuarie 1983. Ultima cursă a fost pe 28 noiembrie 1999.

ISTORIA ROMBAC 1-11 ÎN IMAGINI

Pe 28 ianuarie 1983, sub comanda pilotului comandant Nicolae Cireaşe, avea loc primul zbor comercial al avionului Rombac 1-11, aparat înregistrat cu YR-BRA. De-a lungul celor 16 ani cât a fost folosită, aeronava a acumulat 27.079 ore de zbor şi 18.108 aterizări. În 1999, pe 28 noiembrie, pe ruta Karachi – Teheran –Bucuresti, a avut loc şi ultimul zbor. De-a lungul anilor YR-BRA a fost abandonat, chiar dacă acest tip de aeronavă a concurat cu Tupolevul rusesc sau cu Boeingul din Statele Unite. Primul avion Rombac 1-11 a fost terminat în august 1982, iar pe 20 septembrie, în acelaşi an, de pe Aeroportul Băneasa, a avut loc, în faţa conducerii statului, primul zbor oficial de prezentare. Prima cursă externă s-a consemnat pe 23 martie 1983, segmentul ales fiind Bucureşti Otopeni - Londra.

Conform surselor vremii, contractul BAC prevedea fabricarea a 80 de aeronave de tipul Rombac 1-11 iar amortizarea investiţiei s-ar fi realizat după ce primele 22 de aparate ar fi fost toate active pe piaţă. Mai exact, până în 1987 inclusiv trebuiau să fie asamblate 25 de avioane. Întreprinderea de Avioane din Bucureşti a construit nouă Rombac 1-11, la acestea adăugându-se alte două neterminate. Republica Socialistă România a concurat, înainte de 1989, cu Tupolevul din Uniunea Sovietică, Rombac 1-11 fiind singurul tip de avion cu reacţie din Europa Comunistă. Capacitatea aeronavei era de 119 pasageri şi avea în cockpit doi piloţi iar autonomia maximă de zbor era de 3500 kilometri cu o viteză maximă de 870 de kilometri la oră. Avionul era echipat cu două turboventilatoare cu dublu flux Rolls-Royce Spey Mk 512-14DW, produse sub licență la Turbomecanica București. 

De-a lungul anilor, după ce au operat pentru Tarom, aeronavele Rombac 1-11 au ajuns să zboare şi pentru alţi operatori externi. Enumerăm aici companii precum Aero Asia, Aerolion International, Ryanair, EAS Airlines, Romavia, Trast Aero, Adria Airways, Dan Air sau  London European Airways. Potrivit aronews.ro, aparatele Rombac 1-11 sunt uitate prin diferite părţi ale lumii. Câteva exemple fiind YR-BRA, care ar trebui să fie mutat în faţa Aeroportului Internaţional "Henri Coandă", YR-BRC a fost casat, după ce a staţionat ani la rândul pe aeroportul din Ras Al Khaimah (Emiratele Arabe Unite) sau YR-BRD care a fost scos la licitaţie în 2014. De altfel, majoritatea aeronavelor de acest tip au fost casate. Interesant este că Rombac 1-11 nu a fost implicat în niciun accident aviatic.

Potrivit Historia, după 1970, R.S. România a decis să se alăture clubului exclusivist al ţărilor constructoare de avioane cu reacţie pentru pasageri. De observat însă că românii nu aveau nici bani, nici experienţă pentru un astfel de proiect. Detalii puteţi citi aici...

Dacă doriţi să vizualizaţi o galerie foto cu Rombac 1-11, accesaţi acest link...

DEBUT. Virtual şi real, la început

Credit foto: virtualsireal

Prima postare trebuie să fie, de obicei, cea care să adune multe vizualizări şi să atragă publicul "ţintă". Ei bine, aici nu va fi aşa deoarece nu există, deocamdată, un segment asupra căruia să ne oprim. Că este vorba despre virtual ori despre real, nici asta nu se cunoaşte, deocamdată. Vom aduna articule de genul "cu de toate", atât din ţară cât şi din afară, din viaţa de zi cu zi şi nu numai.

Cam asta mi-am propus, pentru început. Nu pot să spun nici că există un proiect pe care să-l prezint din start ca să aducă un număr cât mai mare de cititori. O să încerc, pe cât posibil, să stau departe de can can şi de alte articole de genul. Nu de alta dar, cel puţin la noi, în ultima perioadă, nu am mai văzut zâmbete. Aproape deloc. Iar acestea trebuie readuse pe feţele oamenilor.

Partea întunecată trebuie să fie învinsă de cea senină iar soarele să strălucească mereu. Am putea compara acest lucru cu partea din zi în care apare apusul. Să spunem că, pe mare, este soare. Însă pe continent vine o pată întunecată care doreşte să cuprindă şi marea. Peste case, străzi şi peste plajă, totul devine din ce în ce mai închis. Valurile parcă încearcă să împingă, cu un ultim efort, întunericul. Însă cedează, nu au cum să învingă. Din păcate, pe străzile din Bucureşti, din ce observ, sunt tot mai puţini oameni veseli, semn că spuma din apa sărată nu a trecut, nici aici, peste norii grei. Acum totul depinde de noi, cei care ne dorim lumină în suflete, ca să readucem zâmbetele şi liniştea acolo unde le este locul: direct în inimile noastre!